Cula Racovita

Cula-Nicolae Racoviceanu

O fortareața transformata în muzeu etnografic

Pe malul stâng al râului Argeșel, nu departe de confluența cu râul Târgului se afla fosta comuna Racovița, în prezent înglobata în orașul Mioveni. Pe dâmbul ce domina acesta localitate se afla Cula vestitului boier Nicolae Racoviceanu, construita ca loc de aparare, împotriva haiducilor, hoților sau a cetelor turcești care treceau Dunarea dupa jafuri. Pe vremurile acelea-deja apuse, situația țarii, dar și a locuitorilor nu mai prezinta nici o garanție, nici o siguranța. Pe atunci, haiducii treceau prin foc și para boierii, pentru a le lua avuția.

Silit de acele vremuri vitrege, Nicolae Racoviceanu ridica o cladire solida și înalta în curtea conacului, cu gândul de a servi ca adapost pentru familia sa atunci când haiducii porneau în jefuire sau când cetele turcești treceau Dunarea, tot dupa jefuire. Cladirea construita la 12 septembrie 1806, purta numele de – Cula – cuvânt de origine turceasca și care însemna – casa înalta, turn, fortareața, înalta de 20 m, acoperita cu șița, pe 3 nivele – parter- etaj I – etaj II, cu ziduri groase – de 0,75 m – ferestre mici - evazate  și cu o singura intrare - ușa de stejar, bine zavarita. La etajul II, familia pastra obiectele de valoare precum: bani, haine, bijuterii, arme, ș.a.

Familia locuia zi și noapte în conacul (casa) care era în aceeași curte cu fortareața și se retragea în cula numai în caz de atac al raufacatorilor. În noaptea de 19 septembrie, familia lui Nicolae Racoviceanu a fost surprinsa în conac de o ceata de 9 hoți, a jefuit-o, iar pe boierul Nicolae Racoviceanu l-a omorât așa ca fortareața nu i-a fost de nici un ajutor.

În anul 1877 cula arde și este renovata pe doua nivele – parter – etaj I de nepotul sau Grigore Racoviceanu în anul 1878. Lasata în paragina, cladirea s-a deteriorat, fiind renovata în anul 1973 – 1975 de Direcția Ministerului Culturii. Între anii 1980 – 1985 este ocupata de Secția de Ceramica Populara din județul Argeș, aparținând Muzeului Golești. Din anul 1985 în Cula Racoviceanu funcționeaza Muzeul Etnografic. Cula de la Racovița aduce prin însuși denumirea sa parfumul satului românesc, al vremurilor de mult apuse. Ca orice cladire neocupata, de altfel și cula despre care am vorbit, ar fi avut aceeași soarta ca în anii dinaintea renovarii din 1975, daca n-ar fi fost ocupata de Muzeul Etnografic – Profesor Constantin Nastase.

În prezent, fortareața Nicolae Racoviceanu este ocupata de un centru de cultura populara, respectiv de Muzeul Etnografic ”Profesor Constantin Nastase”, care a reușit împreuna cu fiul sau Profesor Constantin C. Nastase sa-i dea o alta folosința, înfrațindu-se, deci fortareața – cu Muzeul Satului Românesc. Cula din Racovița a fost martor de neclintit al multor evenimente și a înfruntat cu vitejie rigorile vremii.

Actualmente Muzeul Etnografic cuprinde urmatoarele secții: port popular, îndeletniciri, numismatica religioasa, obiecte de arta, marturii religioase, ceramica, arme, arta populara, unelte de tâmplarie, dogarie.

În prezent acesta deține un fond de 1200 exponate, din mai toate regiunile istorice din țara

Printre donatorii Muzeului Etnografic din Cula Nicolae Racoviceanu:

• Elevii de la școlile din Racovița și Mioveni: Remarcabil fiind elanul cu care elevii de la școlile din Racovița și Mioveni au raspuns inițiativei de înființare a unui muzeu în localitațile Racovița și Mioveni, fiecare donând dupa puterile sale. Elevii de liceu din clasele a-IX-a și a-X-a ne-au facut placuta surpriza donând muzeului mai multe vitrine și etajere, lucrate la fabrica de mobila din Clucereasa de parinții lor. Fetele au adus perdele, perdeluțe, batiste, ș.a.
• Familia inginerului Florin Sava, care a donat muzeului o caruța cu toate anexele – caruța a bunicului, iar din partea bunicii a donat lada miresei autentica și costumul național format din ie, poale, fota, opinci.
• Colonel farmacist Gheorghe Savulescu, fiu al comunei Racovița, stabilit în București care a înzestrat muzeul cu partea istorica a fostelor comune – Racovița și Colibași, documente de mare valoare istorica. Deasemenea a lasat și monografia sub denumirea: ”Pagini de istorie”, a cartierelor din orașul Mioveni.
• Familia profesor Angela Precupescu din Sibiu care a donat o ie a bunicii sale din Valea Timocului – Serbia.
• Familia preot Constantin și Elena Robea din București, fiu al satului Mioveni, care a donat muzeului: icoana Maica Domnului secolul XVI, primita ca dar la casatorie, face parte din obiectele de Patrimoniu Național Cultural; costumul național al soției sale Elena, format din ie, fota, poale, bete și marama. A mai donat un patifon, carți religioase, ș.a
• Țaranca Tomescu Elena ( Lenuța) din Racovița, a donat un razboi de țesut cu toate anexele.
• Familia Constantin Gh. Costescu, care a donat ratanul mamei sale pe care dânsa l-a folosit cu spor în cursul vieții, deasemenea a mai donat un cântar roman.
• Taranul Gh. Oprescu, a donat un pat, tip țaranesc, un ”dulap” care pe timpuri juca rolul de bufet și o cuba pentru masurat buștenii.

Va așteptam cu brațele deschise sa ne vizitați tezaurul acestui minunat muzeu în fiecare duminica între orele 10.00-14.00, iar pentru grupurile și delegațiile organizate, ne puteți contacta în fiecare zi la telefon 0348/445.856.

Profesor Constantin Nastase

Veteran de razboi în grad de colonel